ENZIME HepaZime – 60 capsule

“Celulele aerobe utilizează de regulă glucoză și întotdeauna oxigen în vederea obținerii energiei. Această ardere are loc în mitocondrii (niște organite citoplasmatice cu rol de uzină energetică celulară) și conduce pe langă energie și reziduuri eliminabile (apă, bioxid de carbon) și la niște compuși (atomi, fracții submoleculare) cu durată de viață extrem de scurtă, foarte reactive. Această fantastică reactivitate chimică vine din faptul că își caută neapărat și rapid stabilitatea atomică și în acest scop doresc să interacționeze cu orice întâlnesc în cale din mediul celular. Primele vizate – datorită structurii lor chimice – sunt lipidele, proteinele și ADN-ul, cărora compușii noștri extrem de reactivi le compromit structura și funcțiile. Acești “ultrareactivi“ sunt Speciile Reactive de Oxigen (SOR), Radicalii Liberi sau Agenții Oxidanți de care tot citiți prin reviste! Mulți vorbesc și aud, puțini cunosc! Fiecare celulă are puse la punct mecanisme antioxidante proprii (antioxidanții proprii/ endogeni) dar care nu-s întotdeauna super-eficiente. Astfel, triada antioxidantă celulară este formată din: SOD (Superoxid-dismutaza – converteste radicalul Superoxid în Peroxid de hidrogen), GSH (Glutation-peroxidaza – îndepartează cea mai mare parte a Peroxidului de hidrogen) și CATALAZA (distruge cantitățile suplimentare de Peroxid de hidrogen). Cînd este depășită capacitatea antioxidanților endogeni de a neutraliza Speciile Reactive de Oxigen, au loc importante daune celulare care și ele (nu numai ele) stau la baza apariției multor afecțiuni cronic-degenerative și legate de înaintare în etate precum: cancerul, reumatismul degenerativ, osteoporoza, Alzheimerul, Parkinsonul, Diabetul Zaharat tip II, Sindromul Metabolic, unele boli de inima, etc, etc. Există teorii, în parte confirmate, care arată că este posibil să aducem din exterior – prin alimentație – unele cantități din așa numiții antioxidanți exogeni (exteriori organismului) care – în anumite condiții – și-ar face treaba. Pe unii i-am verificat și eu în anii trecuți, în laborator, prin metoda FRAP. Mi-a rămas în minte fabuloasa putere antioxidantă care și-o manifestă un compus extras prin metode sofisticate din ceaiul verde proaspăt. Si anume Epigalocatequin 3 Gallate-ul! Acesta este un fitonutrient secundar care este prezent în frunzele de ceai verde neoxidate (cam in primele 5 – 6 luni de la recoltare). In timp, oxidează și trece în alți compuși mai puțin intertesanți. Alți antioxidanți exogeni sau precursori ai acestora sunt: fitonutrienții din clasa carotenilor și licopenilor, unele vitamine B, viatmina C, Vitamina E, Acidul alpha lipoic, Hesperidina (vitamina P), Coenzima Q10, micro și oligoelementele (precum fierul, manganul, zincul, germaniul, seleniul), unii aminoacizi, flavonoizii galbeni, roșii și maro respectiv flavonele/ antocianii-protoantocianii/ taninii, polifenolii. Una-i teoria, alta-i practica! Practic, alimentele conțin antioxidanti doar dacă aceștia nu au oxidat deja! Ele trebuie sa fie de foarte bună calitate, fie proaspete fie bine/ corect păstrate și protejate de acțiunea aerului și ultravioletelor. De cîte ori nu ați cumpărat fructe de Goji și le-ați utilizat degeaba?! Goji, dealtfel foarte bogat în antioxidanți exogeni și alti compuși fitonutriționali secundari – dintre care unii volatili – își păstrează veleitățile atunci cand este proaspăt sau chiar ș-i le îmbunătățește per unitate de greutate atunci când este bine conservat. Cum? Fie prin uscare suavă și apoi ambalare în atmosferă protejată (gaze rare, inerte, fără oxigen) fie sub formă de sucuri direct extract, prin presare la rece și INTOTDEAUNA PROTEJATE IMPOTRIVA OXIDARII (cu acid citric sau ascorbic) și A RAZELOR ULTRAVIOLETE. Iaca-așa! Restul este o altă poveste: bani aruncați! Toata lumea știe ce-i cu antioxidanții! Despre cît de mult acționează ei in vivo fața de in vitro, este o alta problemă și n-o discutăm aici, însă trebuie să cunoaștem un lucru: daca în ceea ce privește antioxidanții endogeni, aceștia sunt aceiași pentru toate tipurile de celule din organism, bolnave sau sănătoase, cei exogeni sunt diferiți și AU MARE SPECIFICITATE DE TESUT. Din acest motiv, laboratoarele farmaceutice avansate din domeniu, folosesc antioxidanții specifici fiecărei patologii deoarece “o baie nechibzuită de antioxidanti exogeni“ – așa cum ne este indicat prin reviste -și în ipostaza în care alimentele-s de bună calitate și le mai conțin, nu este tocmai indicată. Chiar dacă-i greu de crezut, radicalii liberi au în celulele sănătoase și anumite roluri pozitive pe care nu le discutam aici, iar în celulele canceroase – care-s veritabile “capcane de antioxidanti“ – să nu mai vorbim. în cancer, aportul de antioxidanții trebuie atent chibzuit din punct de vedere cantitativ și mai ales calitativ! Cum știm noi care este conținutul în antioxidanți ai unui aliment pe care-l consumăm? Păi nu știm! Trebuie să avem în vedere faptul că acești antioxidanți trebuie să fie aduși în dieta zilnică fie din surse proaspete (de dorit din agricultură certificată organic), fie din alimente de foarte bună calitate, supuse unei procesări minime și lipsite cît mai mult de contactul cu căldura, oxigenul și ultravioletele. Daca am lua o clasificare a alimentelor vis a vis de capacitatea lor antioxidantă, m-aș opri la Indexul ORAC care măsoară capacitatea de absorbție a radicalilor liberi și care este mai ușor de folosit în cazul alimentelor (un amalgam de compuși chimici) decât metoda de laborator cu care sunt mai familiarizat FRAP (de trecere a ionului feric la feros) și care este îmbatabilă în cazul compușilor puri. Astfel, pentru acest site voi da indicația dietetică ANTI OX pentru acele alimente care conțin cantităti onorabile de comuși antioxidanți conform clasificărilor ORAC. Tineți cont de faptul că cele mai bogate alimente în antioxidanți – și care lipsesc tradițional din dieta romînilor – sunt condimentele bio atunci când sunt ambalate atent, eventual în atmosferă controlată și ținute deoparte de ultarviolete și aer. Apoi vin altele precum unele fructe roșii, fructe exotice uscate suav etc.“ – Dr. Albu Horatiu 2013

Produs fara niciunul dintre cei trei derivati xantinici (cafeina, teobromina si teofilina) existenti frecvent in regnul vegetal. “Cofeina sau Cafeina este un alcaloid vegetal din grupul xantinelor care acționează ca și inhibitor competitiv pe receptorii neurotransmițătorului adenozină. Astfel, ea are un efect de dezinhibare a activitații neuronale și de dereglare a ciclului somn-veghe. Prin metaboliții săi, inhibă senzația de foame și crește toleranța la efort fizic (paraxantina), mărește fluxul sangvin arterial bogat în oxigen și nutrienți spre creier și mușchi (teobromina), relaxează musculatura netedă – în special pe cea a bronșiolelor – crește ritmul și eficiența de pompa a inimii (teofilina). Principalele surse naturale de cofeină sunt ceaiul, cafeaua, mate, guarana, maca. Si cacao conține cantități relativ reduse de cofeină. Deoarece acest alcaloid se găsește în unele dintre cele mai utilizate băuturi, în cadrul regimurilor cu restricție la cafeină trebuiesc abordate variantele sau înlocuitorii fără cofeină ai acestor alimente. Dietele cu restricție la cofeină sunt recomandate în: – Anxietate, atacuri de panică, insomnii, depresie, tendință către depresie. – Multe boli cardiovasculare, angină pectorala, status post-infarct, hipertensiune arterială, aritmii cardiace. – Epilepsie. – La cei cu diabet, cu hipertiroidism și hiperaciditate gastrică. – La cei primesc anumite medicamente printre care beta blocantele, alte sipaticomimetice, nicotina, efedrina, pseudoefedrina, quinolonele (norfoxacin, ciprofloxacin, etc.), IMAO, benzodiazepinele, teofilina, metilxantina.” Dr.Albu Horatiu 2013

“Glutenul este un amalgam proteic (prolamine și gluteline) existent în majoritatea cerealelor uzuale. Deoarece este insolubil în apă și lipicios, el este utilizat în industria procesatoare de alimente drept cel mai ieftin liant alimentar. pe langa cerealele care-l contin natural, puteti avea surpriza sa-l gasiti in aproape oricare aliment cu mai multe ingrediente si care nu poarta indicatia dietetica FARA GLUTEN sau GLUTEN FREE. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la gluten. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a acestuia din alimentație. Cele mai importante recomandări dietetice speciale și ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ GLUTEN sunt: – Dietele de imunonutriție care exclud de regulă sau în urma testelor serologice specifice glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranțele la gluten, lactate, ouă, oleaginoase și soia. – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă), și dermatita herpetiformă. în aceste două cazuri, nu se începe alimentația fără gluten fără un diagnostic corect, pentru că eliminarea glutenului duce inevitabil la falsificarea rezultatelor analizelor de laborator. – Dietele de Nutriție Ortomoleculară din Poliartrită reumatoidă și alte boli cu context auto-imun (Rectocolita Ulcero-hemoragica, Boala Crohn, Psoriazis, Scleroza în Plăci, Lupus, s.a) – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Alte diete care limitează/interzic utilizarea glutenului/lactatelor/ouălelor (în general dietele speciale de Nutriție Ortomoleculară ale persoanelor cu cancer și/sau alte tulburări disimune). – Autism3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3“ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

“Lactoza este un dizaharid (format dintr-o moleculă de galactoză și una de glucoză) existent în laptele animal. Acesta, în funcție de specia de la care provine, poate avea un conținut de lactoză până la 0,8%. Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

Produs garantat a nu avea in compozitia sa Proteine din Lapte. “Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

100% Vegetal! Produse care nu contin niciun ingredient de origine animala. Astfel, ele sunt cu compatibile cu regimurile vegane, vegetariene, posturi, etc.